About Spărgătorii de semințe
Muzica a fost mereu un pretext pentru a ne impacheta cuvântul. Cuvântul e axul central al majorității pieselor noastre.
Dacă un vers poate fi spus fără pian și funcționează, e bun.
Dacă are nevoie de muzică ca să existe, nu e încă gata.
Un semn că textul există prin el însuși: dacă după ultimul vers simți nevoia să nu spui nimic câteva secunde.
De când ea ... am învățat să ascult altfel liniștea și să iubesc altfel cuvântul.
Muzica începe în tăcerea de după.
În acel gol mic, suspendat, unde ultima notă încă mai vibrează în aer, iar mintea nu s-a întors încă în lume.
Acolo locuiește îngândurarea mea: în minorul cald, în fraza care nu se grăbește, în lumina dimineților care cade oblic peste pian. Nu caut genuri. Caut stări.
Iar starea mea e liniștea care rămâne după ce totul pare că s-a terminat.
Experimental Daniel & Iulia
